Prof. Elena Florea

În perioada 26 ianuarie – 15 februarie a.c. am beneficiat de o mobilitate de formare profesională în UK în contextul proiectului imProve = emPowerproiect derulat de Colegiul Național ,,Al. Vlahuță’’, Rm. Sărat cu finanțare europeană în cadrul programului, acum deja finalizat, Lifelong Learning, sub- programul Leonardo da Vinci.

Scopul principal al proiectului a fost acela de a dezvolta, în rândul participanților, competențele specifice ocupației de facilitator  de dezvoltare comunitară (FDC) prin plasarea în practică la locul de muncă a membrilor grupului tintă în organizații din UK ce derulează activități de profil, private sau publice, cu sau fără scop patrimonial, cum ar fi întreprinderi sociale, asociații non- profit sau ONG- uri, firme, centre de formare, școli, etc.

În România, cel puțin, ocupația de facilitator de dezvoltare comunitară este una relativ nouă și, prin urmare, cvasi-necunoscută. Conform COR (Codul Ocupațiilor din România), facilitatorul de dezvoltare comunitară este plasat în cea de- a treia grupă majoră de ocupații, Tehnicieni și alți specialiști din domeniul tehnic, în grupa minoră 341, Alți specialiști în domeniul juridic și social.

Ca percepție generală însă, facilitatorul de dezvoltare comunitară este asimilat specialiștilor în asistență socială deși, prin natura câtorva dintre sarcinile ce îi sunt asociate, cum ar fi cea de construire a capacității locale, facilitatorul desfășoară activități mult mai complexe, cu implicații pe mai multe planuri.

Se opinează adesea – și îmbrățișez și eu acest punct de vedere – că ocupația de FDC a apărut tocmai din nevoia, resimțită de tot mai multe comunități și categorii de persoane, de a primi servicii de asistență  integrată.

 Facilitatorul are, înainte de toate, am înțeles eu în urma stagiului din UK, rolul de a pune în relație de comunicare și colaborare entități existente și, dacă este necesar, să asiste (în sensul de ajutor și suport pe care îl are cuvântul în limba engleză) la crearea de noi entități. Facilitatorul se asigură că între entitățile și factorii de decizie implicați într- o situație ce necesită o rezolvare există relații funcționale. Va face lucrul acesta prin prisma competențelor sale de bun comunicator, bun moderator și negociator, excelent team play-er, etc în scopul de a soluționa o problemă (a unei comunități sau a unui membru al acelei comunități), folosind, desigur, tehnici și metode specifice.

Rolul facilitatorului și implicarea sa pot merge de la punerea la dispoziția actorilor interesați a unei liste cu contacte utile, identificarea unui spațiu de întâlnire și dialog pentru aceștia, identificarea factorilor de influență și de risc într- o situație de negociere, spre exemplu, până la constituirea unui grup de inițiativă, chiar oferirea asistenței necesare pentru a transforma grupuri de inițiativă în persoane juridice.

După cum se poate observa, facilitatorul trebuie să posede un spectru cât mai larg de cunoștințe, de la cele psihologice și pedagogice până la cunoștințe din domeniul legislației și protecției muncii, protecției minorilor, cunoștințe de management, dezirabil chiar cunoștințe juridice.

Personal, ceea ce m-a motivat să urmez un stagiu de formare în această ocupație a fost oportunitatea de a- mi exersa o serie de competențe pe care, prin prisma formării mele inițiale, profesor, le dețineam (cum ar fi cele de comunicare eficientă, de comunicare în limbi străine, de planificare a propriei activități, de lucru în echipă, etc) și să îmi dezvolt, pornind și folosindu-mă de acestea, altele.

poza 1.jpg

Organizația în care mi-am desfășurat stagiul, Almond Vocational Link, Plymouth, UK, mi-a oferit posibilitatea, prin natura sarcinilor ce mi-au fost atribuite, de a- mi dezvolta acele competențe specifice ocupației de FDC, cât și șansa de a mă familiariza cu principalele instrumente de lucru cu care facilitatorul operează (E inutil să le descriu aici; sunt clar prezentate în COR).

Pe durata stagiului, în mod inevitabil, am reflectat, printre altele, și asupra gradului și modului în care lucrurile învățate pot fi folosite la întoarcerea în țară pentru a-mi potența activitatea de profesor, diriginte, formator, membru al comunității, toate acestea fiind câteva dintre rolurile pe care mi le asum de ceva vreme. De asemenea, m-am întrebat dacă, cum și în ce împrejurări voi putea să-mi exersez competențele de FDC.

În acest context, am făcut descoperirea (cât se poate de banală, de altfel) că, dacă aleg să  privesc dincolo de perimetrul clasei în care predau, voi descoperi o multitudine de situații în care mă voi putea manifesta ca facilitator.

În egală măsură, am realizat că, adoptând măcar o parte dintre atitudinile specifice facilitatorului (cum ar fi deschiderea către ceilalți și respectarea diversității, convingerea că fiecare individ poate contribui la rezultatele grupului sau conștientizarea permanentă a propriului comportament), voi deveni, în mod sigur, un diriginte mai bun și un mai bun formator.

De la revenirea în țară, colegi, cunoștințe, chiar și elevi (mai curajoși) m-au chestionat în legătură cu cele învățate în UK, în legătură cu beneficiile acestei mobilități. Știu că același lucru li s-a întâmplat și celorlalți participanți la mobilitate și pot să-mi imaginez cât de diferite sunt răspunsurile fiecăruia dintre noi pentru că această experiență a avut impact asupra noastră pe mai multe planuri; aici am încercat doar să evidențiez ceva din impactul vizibil în plan profesional.

Concluzie? S- a demonstrat: imProve = emPower